Cinci cinici
ISBN 978-630-6565-19-1
Academicianul Gheorghe Păun expune concis și expresiv în eseul URMUZ, CALEIDOSCOPICUL (ANUL URMUZ 2023, Editura Biscara, 2023) valoarea emblematică a lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, cunoscut sub pseudonimul literar Urmuz: „Multilateralul, complexul, proteicul, poliedricul, incomensurabilul…”.
Impulsionată de evenimentele anului trecut, când s-au celebrat, sub oblăduirea academicianului Gheorghe Păun, 140 de ani de la naştere şi 100 de la moartea lui Urmuz, scriitorul născut în Oraşul Regal şi considerat părintele multor curente avangardiste, mi-am promis că nu va trece primăvară, de se va putea, fără câteva pagini inspirate de Urmuz, care să poarte sigla Editurii Biscara.
Dintre cei care au răspuns invitaţiei mele (şi cărora le mulţumesc), am ales doar cinci purtători ai omagiului vernal din 2024, cinci răzvrătiţi, care s-au încumetat, cu sânge rece, să sfideze nu regulile moralei, conduitei sociale, ci… raţiunea construcţiilor semantice.
Textul urmuzian de la care s-a plecat a fost DUPĂ FURTUNĂ...
Un fragment ales conform dorinţei fiecărui scriptor urma să genereze o proză scurtă. Simplu? Deloc, mai ales că rugămintea mea pentru autori a fost să strecoare în texte şi nuanţe de satiră socială!
Astfel, cei cinci cinici, alunecând preţ de câteva pagini într-o logică alternativă, au imaginat o posibilă continuare a deschiderii urmuziene pentru care au optat.
Vă propun să citiţi ce-a iscat entuziasmul creatorilor bucuroşi de provocarea construirii unor relaţii neobişnuite de aparenţă absurdă. Evident, întâlnim şi tuşe fine de suprarealism, dar nu ivit dintr-un inconştient cu manifestări extern stimulate, ci elaborat într-un creuzet halucinant din profunzime, făcut nouă accesibil de către autorii deveniţi alchimişti ai cuvântului.
APĂ BUNĂ PENTRU MOŞIT (Elena Căpăţînă) pare a fi o lecţie de magie semantică, de sucit şi răsucit unirea atomilor de hidrogen şi oxigen, un colan de vocabule dulci-acide, pe alocuri, absurde şi… nu prea, în care Diogene şi Sfânta Vineri îşi împletesc înţelepciunea primită din vremuri imemoriale, înscrisă şi perpetuată în matricea fluidă a lichidului vital pentru nou-născutul din noi, aflat în proximitatea Creatorului.
GĂINA, LEMNUL ŞI FARAONUL (Sebastian-Alexandru Popa) e mini-cronica absurdă a unei aşezări în care convieţuiesc, conjunctural, oameni şi castori. Durnstein, primarul-faraon-şef remiză de pompieri, o fiinţă fantasmagorică, trăieşte o dramoletă cauzată de corupţie şi amestec între zalele unui lanţ trofic incert. Abundenţa amănuntelor, aplecarea spre detaliu provoacă iluzia unei realităţi anormale, perfect posibile.
KRIPTONITA (Irina Tihan) înfăţişează o micro-epopee a unui alt fel de Don Quijote, fără scutier şi cal, netentat de lupta cu un parc de turbine eoliene, nici de canditatura la un post de primar, consilier sau senator. Îndepărtat de antagonismul cervantescian, un destin aparent destrămat virează spre un mit iniţiatic, atunci când floarea oferită de Micul Prinţ, schimbându-şi culoarea, salvează personajul şi-l duce la pieire, concomitent. Veți afla un scenariu în haine absurd-lirice, încântătoare…
În prozopoemul LA UN MAL… (Angela Dina-Moţăţăianu) este expus filmul aparent al unui proces electoral. Secvenţe minimalist conturate în proză rimată se succed rapid, creând un straniu efect cinematografic, plauzibil. Promisiunea simbolică a clicii politice, din orice epocă, anume peştele de aur, se materializează prin procedee nebuneşti, dar demersul e tot nesatisfăcător pentru plebe. Alter-ego-ul scriitoarei pare a fi fata, o electoare fără de culoare, care declanşează totul printr-o cădere în oniric… firul naraţiunii lirice fiind metamorfozat profetic într-un tren al vieţii.
PORUMBELUL SAU MAŞINA (Ella Poenaru) devoalează, într-un stil absurd, variantele judecăţii de valoare. O latentă credinţă în sacru (forma columbofilă), pierdută iniţial, apoi regăsită (în urma unei ostenitoare intruziuni într-un spaţiu mânăstiresc, al sfinţeniei negate, în care personajul se confruntă inclusiv cu spaime fiscale, voit degradante) şi, din nou, rătăcită… este contrapusă simbolului morţii stupide, aleatorii, profane, identificabil într-o… maşină de cusut. În final, autoarea își obligă personajul să-și accepte natura duală…
CINCI CINICI urmează firesc antologiei DESTINE CLANDESTINE dedicate lui Urmuz în 2023 şi consolidează relaţia mea, ca editor, cu scriitorii captivaţi de fascinanta lui personalitate.
Nu sunt îngrijorată de puţinele file ale colecţiei de faţă! Multiplele sensuri ce irump din cele scrise de cei cinci autori induc o liniştitoare victorie a fondului asupra formei.
Ori, ce salut mai potrivit decât aceste fulguraţii de premeditată logică-ilogică putem trimite umbrei lui Urmuz, în primăvara ce stă să înceapă?!
Sara Mina – editor
Acad. Gheorghe Păun ne-a onorat proiectul CINCI CINICI… menționând booklet-ul la SEMN(AL) DE CARTE din Revista Curtea de la Argeș – Anul XV, Nr. 7(164), Iulie 2024
