Poienița cu salcâmi
ISBN 978-630-6565-05-4
„Era o vară plutitoare. Ba cu timp cu soare cald, dogoritor cu strălucire diamantină, ba acoperit cu nori triumfători peste câmpia și dealurile pârjolite de căldură… Din vale, de pe izlaz, când aruncai privirea spre satul care se profila cu casele sale sărăcăcioase, dar îngrijite către colina dinspre apus, ochii se fixau pe pâlcul de salcâmi care parcă sprijineau bolta cerească ce se lăsa asemenea unei imense cupole să cadă pe pământ la linia orizontului. În mijlocul salcâmilor străjuită de ei se desfăta o poieniță înierbată…”
Iată un fragment din proza POIENȚA CU SALCÂMI, care deschide volumul cu același titlu, dăruit de Ion Bunescu cititorilor și disponibil în Biblioteca Virtuală a editurii.
Într-o aparentă notă de echilibru, sub stăpânirea naturii, povestirea înfățișează o dramă ce tulbură locuri și amintiri… Printr-un joc al hazardului, pier câțiva copii… Deși acțiunea e plasată într-un moment anume pe firul istoriei, episodul tragic pare să aiba o semnificație mult mai adâncă în construcția volumului. Inocența e ucisă inevitabil în tulburata curgere a timpului!
Pare că Ion Bunescu valorifică amintirile proprii, pe-ale apropiaților ori înaintașilor și le împletește în trăirile personajelor imaginate. Destine se dezvăluie în reflecții interioare sau prin dialog, influențate contextual de perindarea prin epoci mai mult sau mai puțin îndepărtate, apuse pentru noi, cei din prezent, recognoscibile, poate, doar în subconștientul colectiv… Cumva, timpul devine un fel de erou omniprezent, blând ori potrivnic, după cum hotărăște autorul.
Cartea naște întrebări despre rosturi. Când acestea nu ne luminează viața ori se rătăcesc printre meandrele alegerilor noastre, sfârșitul iminent vine mult mai devreme…
Și totuși, zbaterile personajelor lui Ion Bunescu, simbolice pentru propriile noastre frământări, se disipă în imaginarul parfum puternic al florilor de salcâm, îndemnându-ne, parcă, să împrumutăm din dârzenia acestui arbore în lupta cu timpul…
Sara Mina – Editor
